22 feb. 2011 IMPLICAREA METFORMINULUI ÎN AMELIORAREA RÃSPUNSULUI OVARIAN LA PACIENTELE STERILE CU SINDROM DE OVAR MICROPOLICHISTIC STIMULATE CU GONADOTROPINE EXOGENE
Mihai Surcel¹, Florin Stamatian¹, Romeo Micu¹, Remus Câmpean², Stela Surd¹, Marinela Gârlovan¹
1. Departamentul de Reproducere Asistată din cadrul UMF “Iuliu Haţieganu “ Cluj Napoca
2. Departmentul de Biostatistică al Universităţii of Medicină “Iuliu Haţieganu “ Cluj Napoca
Rezumat
Introducere Pacientele cu sindrom de ovar micropolichistic prezintă o rată mai mare de cicluri anovulatorii şi în egală măsură un risc mai mare de recrutare foliculară excesivă faţă de populaţia generală. Insulinorezistenţa este o trăsătură distinctă a acestui sindrom motiv pentru care utilitazarea insulinosensibilizantelor de tipul metforminului poate reprezenta o soluţie pentru limitarea riscurilor pe care le atrage tratamentul cu gonadotropine la aceste paciente.
Obiectivul studiului este de a evalua modul în care metforminului poate influenţa răspunsul la gonadotropine.
Material si metoda: Lotul de studiu a cuprins 32 de paciente sterile documentate cu SOPC, supuse stimulării ovariene cu gonadotropine. S-au format două grupe: un grup căruia i s-a administrat metformin (14 paciente – 49 de cicluri) respectiv un grup fără protecţia acestui medicament (18 paciente – 66 de cicluri). Tuturor pacientelor li s-a efectuat un bilanţ clinic şi hormonal. Stimularea ovariană s-a realizat cu gonadotropine (Gonal F, Menogon , Menopur) cu doza de pornire 75 UI, adaptate ulterior răspunsului ovarian.
Parametrii principali urmăriţi: prezenţa ovulaţiei, a caracterului poli /monoovulator, rata de cicluri fără răspuns respectiv pe cea a ciclurilor anulate, dozele de gonadotropine necesare pentru obţinerea ovulaţiei, numărul de foliculi > 15mm, respectiv numărul de foliculi între 12-14mm.
Rezultate: Administrarea de metformin a îmbunătăţit sensibil rata ciclurilor monoovulatorii (65,2% vs 45,2% p=0,07), a scăzut rata ciclurilor anulate ( 4% vs 10,6% p=0,07) şi a limitat recrutarea diminând numărul foliculilor >15mm ( 1,39 vs 1,91 p=0,011) respectiv pe cea a foliculilor 12-14mm (0,88 vs1,66 p=0,0001).
Concluzii: Administrarea metforminului oferă clinicianului un control mai bun al stimulării ovaiene cu gonadotropine.
Abstract – Metformin involvement in improving ovarian response of infertile patients with polycystic ovarian syndrome stimulated with exogenous gonadothropins
Objective: To assess whether the addition of metformin to gonadotrophin ovulation induction in PCOS pacients, modify ovarian responsiveness to exogenous FSH (doses of gonadotropines, duration, number and size of follicles, ovulation, number of hyperstimulation, and the number of cycles with hCG withheld).
Material and method: Thirty-two patients were randomized to metformin plus gonadotropines (n = 14) and only gonadotropines (n = 18) groups. Initial screening was performed and included a full history (age, menstrual cycle length), laboratory (FSH, LH, E2, testosterone, insulin, glucose, prolactin, thyroid-stimulating hormone, antropometric measurements and ultrasound assessment. The clinical answer was asseesd in accordance to our objectives.
Result(s): The consequences of metformin treatment were such as it follows: the rate of monoovulation was significantly improved (65,2% vs 45,2% p=0,07), the numbers of of cycles with hCG withheld because of excessive follicular development significantly decreased ( 4% vs 10,6% p=0,07) the number of follicles > 15 mm in diameter and those of 12-14mm on the day of hCG administration were significantly lowered.
Conclusion(s): Metformin therapy tends to normalize the ovarian response to exogenous gonadotropins.
Keywords : POCS, metformin