Home Arhiva
2017

L. Pirtea1, Cristina Secoşan2, Oana Balint2, R. Ilina3, I. Sas1, Marilena Pirtea2, F. Horhat4, Adelina Jianu5, D. Grigoraş1

 

1 Department of Obstetrics and Gynecology, University of Medicine and Pharmacy “Victor Babeş” Timişoara, Romania

2 Department of Obstetrics and Gynecology, County Hospital Timişoara, Romania

3 Department of General Surgery, University of Medicine and Pharmacy “Victor Babeş” Timişoara, Romania

4 Department of Microbiology, University of Medicine and Pharmacy “Victor Babeş” Timişoara, Romania

5 Department of Anatomy, University of Medicine and Pharmacy “Victor Babeş” Timişoara, Romania

 

 

Rezumat: Colposuspensia Burch laparoscopică – experienţa noastră

 

Incontinenţa urinară de stress reprezintă o afecţiune curent întalnită în practică. Datorită numeroaselor opţiuni de tratament disponibile, alegerea celei mai bune technici pentru o pacientă anume poate fi dificilă uneori.

Material şi metodă: Scopul studiului nostru a fost de a evalua rezultatele obţinute privind rata de continenţă postoperatorie şi complicaţii la 35 de paciente tratate în clinica noastră prin colposuspensie tip Burch.

Rezultate : în termeni de continenţă am obţinut următoarele rezultate : 80% (28 paciente) au fost continente postoperator, iar 20% (7 paciente) nu au fost. Rata medie a complicaţiilor a fost de 5,24%, mai scăzută decât cea raportată în literatură, de 10-20%.

Concluzie : În acest context, considerăm că preferinţele pacientelor s-ar putea orienta spre tehnica de colposuspensie laparoscopică, în special în cazul pacientelor tinere şi active sexual.


Cuvinte cheie: colposuspensie, laparoscopie, incontinenţă urinară.

 

 

 
IMMUNITE ET GROSSESSE Imprimare Email
2017 - Nr.1/2017 (ian, feb, mar)

Raluca Borina1 , Anca A Simionescu2

1   Hôpital Louis Pasteur , Le Coudray , Centre, France

2  Faculté de Médecine Carol Davila , Bucarest, l’ hôpital Filantropia

 

              Rezumat: Imunologia sarcinii

  

Sarcina reprezintă o allogrefă, care face necesară toleranţa sistemului imunitar matern faţă de produsul de concepţie semiallogenic. De la teoria toleranţei feto-materne la ’’expansiunea’’ locală a sistemului imunitar matern se poate explica  prevenirea agresivităţii imune materne împotriva fătului; aceste teorii explică evoluţia şi succesul sarcinii pe plan imunitar. Rolul major în mecanismele de toleranţă îl are trofoblastul; el atrage celulele imunitare care menţin sarcina (bune) şi îşi va modula antigenicitatea participând la aproape toate mecanismele de toleranţă care se produc. În sarcină, celulele natural killer (NK) uterine sunt înlocuite cu celule NK deciduale. Celulele NK deciduale prezintă o citotoxicitate redusă, şi par să joace un rol în angiogeneza deciduală şi placentară, în invazia trofoblastică şi posibil în modificările vasculare ale uterului gravid.  Alterarea numărului sau a funcţiei celulelor NK, par să joace un rol în infertilitate, avorturi recurente spontane şi preeclampsie. Ne propunem să revedem modificările imunitare din sarcină cu scopul de a înţelege mai bine acest fenomen de toleranţă imunitară.

 

Cuvinte-cheie: sarcină, toleranţă feto-maternă, limfocite T reglatoare, imunitate.

 

 
LAPAROSCOPIC CERCLAGE DURING PREGNANCY Imprimare Email
2017 - Nr.1/2017 (ian, feb, mar)

L. Pirtea1, Cristina Secoşan2, Lavinia Bălan2, G. Crăciun2, B. Şorop3, Oana Balint2, D. Grigoraş1

 

1 Department of Obstetrics and Gynecology, University of Medicine and Pharmacy “Victor   Babeş” Timişoara, Romania

2 Department of Obstetrics and Gynecology, County Hospital Timişoara, Romania

3 Department of Obstetrics and Gynecology, County Hospital Caransebeş, Romania

 

Rezumat: Cerclajul laparoscopic în sarcină

 

Incompetenţa cervicală este caracterizată de dilatarea cervicală nedureroasă în al doilea trimestru sau începutul trimestrului trei, cu prolabarea membranelor şi expulzia unui făt imatur. Această afecţiune se asociază cu un risc crescut de morbiditate şi mortalitate datorate prematurităţii. Un tratament eficient pentru incompetenţa cervicală este cerclajul, care poate fi realizat transvaginal sau transabdominal (prin laparotomie sau prin laparoscopie). Această procedură constă în aplicarea unei suturi cu scopul de a creşte rezistenţa colului. Obiectivul acestui articol este de a raporta cazul unei paciente de 29 ani cu o sarcină de 9 saptămâni şi antecedente de incompetenţă cervicală care a fost tratată cu succes prin cerclaj laparoscopic.


Cuvinte cheie: sarcină, incompetenţă cervicală, cerclaj, laparoscopie

 

 
DIAGNOSIS AND MANAGEMENT OF MORBIDLY ADHERENT LOW-LYING PLACENTA Imprimare Email
2017 - Nr.1/2017 (ian, feb, mar)

Anca Maria Panaitescu1,2, R. Botezatu2 , N. Gică 2, G. Iancu 1,2 , Gh. Peltecu1,2

 

1 Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest

2 Filantropia Clinical Hospital, Bucharest

 

 

Rezumat: Placenta jos inserată cu aderenă anormală. Diagnostic şi conduită.

 

Placentaţia anormală este una din cele mai importante cauze de hemoragii peripartum şi este o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate maternă. Ea include placenta acreta, increta şi percreta.

Creşterea incidenţei placentaţiei anormale este strâns legată de creşterea incidenţei operaţiei cezariene.

Suspiciunea de placentaţie anormală trebuie să apară la orice gravidă cu uter cicatricial şi inserţie anterioară joasă a placentei. Diagnosticul prenatal este stabilit prin ecografie, rareori fiind necesară recurgerea la imagistica prin rezonanţă magnetică.

Când suspiciunea de placentaţie anormală este mare, se recomandă naşterea prin operaţie cezariană planificată, într-un centru medical terţiar, sub supravegherea unei echipe multidisciplinare. După extracţia fătului se recomandă aşteptarea delivrenţei naturale iar în cazul în care aceasta nu se produce se consideră diagnosticul de placentă acreta/percreta confirmat şi se procedeaza la efectuarea histerectomiei de hemostază.

În cazuri atent selecţionate şi acolo unde există suspiciunea documentată imagistic a unei penetraţii vezicale a placentei, se poate decide abandonarea placentei în uter şi supravegherea atentă a pacientei până când vor fi întrunite condiţii favorabile pentru reintervenţie planificată, într-o echipă multidisciplinară, pentru realizarea histerectomiei de hemostază. Această abordare scade semnificativ riscul complicaţiilor asociate unei intervenţii efectuate în urgenţă. În cazuri extrem de rare liza placentară este completă în decurs de câteva luni fără nicio intervenţie medicală.


Cuvinte cheie: placentă jos inserată, placentaţie anormală, histerectomie post-cezariană, diagnostic, conduită

 

 
PRENATAL DIAGNOSIS AND MANAGEMENT OF SACROCOCCYGEAL TERATOMA Imprimare Email
2017 - Nr.1/2017 (ian, feb, mar)

Ruxandra Cigăran1, Alina Veduţă1, Simona Duţă1, S. Ionescu2 , Gh. Peltecu3, Ana-Maria Vayna1

 

1 Department of Obstetrics and Gynaecology, Fetal Medicine Unit, Filantropia University Hospital, Bucharest, Romania

2 Department of Paediatric Surgery, “Marie Curie” Children Emergency Hospital, Bucharest, Romania.”Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania.

3 Department of Obstetrics and Gynaecology, Filantropia University Hospital. “Carol Davila”  University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

  

Rezumat: Diagnosticul şi conduita prenatală în teratomul sacrococcigian

 

Teratomul sacrococcigian este una dintrele cele mai frecvente tumori fetale, cu o prevalenţă variind de la 1: 22000 la 1:40000 născuţi vii. Prognosticul perinatal s-a îmbunătăţit semnificativ în ultima perioadă, odată cu introducerea screeningului de rutină pentru anomaliile fetale. Prezentăm diagnosticul şi conduita în cazul unei sarcini cu teratom sacrococcigian fetal, ce s-a prezentat în clinica noastră la 24 săptămâni de gestaţie. Examinări ecografice fetale seriate au fost efectuate pentru evaluarea creşterii fetale, a dimensiunilor şi vascularizaţiei tumorale şi pentru diagnosticarea complicaţiilor specifice. La 32 de săptămâni de sarcină s-a practicat examinarea fetală prin rezonanţă magnetică pentru determinarea extensiei intrapelvine a tumorii.  Deşi dimensiunile tumorale au crescut considerabil pe parcursul sarcinii (de la 49/30/32 mm la 24 săptămâni la 130/800/90 mm la 37 săptămâni), vascularizaţia tumorii a fost redusă, fără apariţia complicaţiilor specifice, cu excepţia unui polihidramnios moderat la sfârşitul trimestrului al treilea. Un nou-născut de sex masculin a fost extras prin operaţie cezariană de urgenţă la 37săptămâni + 1 zi de gestaţie cu scor Apgar bun.

Tumora a fost rezecată în totalitate după naştere cu evoluţie favorabilă postoperatorie, iar în prezent, la vârsta de 2 ani, copilul se pezintă fără semne de recidivă.


Cuvinte cheie: teratom sacrococigial, ecografie fetală, tumori fetale, teratom.

 

  «ÎnceputAnterior12UrmătorSfârşit»

Pagina 1 din 2